скачать книгу бесплатно
Drepturile electorale
Кирилл Шевцов
Monografia "Drepturile electorale" reprezinta un studiu al aplicabilita?ii drepturilor exclusiv politice ?ntr-un stat modern.
Кирилл Шевцов
Drepturile electorale
INTRODUCERE
Dintotdeauna, membrii oricarei colectivita?i sociale au tins sau au nazuit la un statut politic care sa le confere condi?ii prielnice pemtru a se autoguverna sau, cel pu?in, pentru a participa, prin reprezentare, la procesul de conducere sociala. Pentru a-i convinge pe guvernan?i sa le recunoasca o asemenea aspira?ie – un adevarat drept natural – masele populare au folosit for?a armelor sau for?a spiritului ?i adesea au reu?it. ?n dezvoltarea istorica a fiecarui popor pot fi identificate, astfel, diverse forme organizatorice, ini?ial rudimentare, apoi din ce ?n ce mai evoluate, prin care membrii colectivita?ii participau sau erau atra?i, ?ntr-un fel sau altul, la exercitarea unor atribute de conducere.
Abraham Lincoln definea acest fenomen ca fiind un mod de guvernam?nt «al poporului, de catre popor ?i pentru popor».
No?iunea de suveranitate na?ionala poate fi identificata ca suveranitatea de stat ?i suveranitatea poporului, na?iunea fiind privita ca no?iune care cuprinde to?i ceta?enii statului, indiferent de apartenen?a lor na?ionala ?i ?n ce context evolueaza ?n calitate de conceta?eni. Deci, suveranitatea na?ionala este o no?iune politico-juridica, care evoca esen?a politica a fenomenului statal, faptul ca puterea apar?ine na?iunii ce reprezinta elementul personal al statului.
Constitu?ia Republicii Moldova, asemenea majorita?ii constitu?iilor din lume, declara poporul drept unicul de?inator al suveranita?ii na?ionale. ?n aceasta ordine de idei, ceta?enii statului exercita suveranitatea prin intermediul drepturilor electorale ca fiind unicii titulari ale acestora. Aceasta regula este ridicata la rang de principiu constitu?ional ce determina forma de stat.
?n condi?iile unui stat de drept ultimul ?i decisivul civ?nt ?n procesul de organizare a societa?ii ?n stat ai apar?ine poporului.
Acest principiu a fost formulat ?nca ?n renumita Declara?ie franceza a drepturilor omului ?i ceta?eanului, care sus?inea: Na?iunea este sursa esen?iala a principiului oricarei suveranita?i, nici o grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care sa nu porneasca de la ea.
Normele men?ionate se regasesc pe deplin ?i ?n legisla?ia na?ionala. Legea suprema consacra urmatoarele ?n art. 2: (1) «Suveranitatea na?ionala apar?ine poporului Republicii Moldova, care o exercita ?n mod direct ?i prin organele sale reprezentative, ?n formele stabilite de Constitu?ie». (2) «Nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o alta forma?iune ob?teasca nu poate exercita puterea de stat ?n nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima ?motriva poporului»
. La fel, art. 38 declara: (1) «Voin?a poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta voin?a se exprima prin alegeri libere, care au loc ?n mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat»
. Aceste principii le putem gasi ?n Declara?ia Universala a Drepturilor Omului (art.21), Conven?ia europeana a drepturilor omului (art.3 din Protocolul 1) ?i ?n Declara?ia de suveranitate a Republicii Moldova (art.3, art.9).
ALEGERILE – mecanism de exercitare a suveranita?ii na?ionale
Cunoa?tem ca voin?a generala nu va putea constitui niciodata voin?a a tuturor membrilor corpului social, dar va reprezenta numai voin?a majorita?ii, ceea ce este logic ?i natural. Astfel, deducem, ca minoritatea prin esen?a acestei voin?e se va supune majorita?ii, fapt ce determina spre o organizare sociala ?i politica.
Procedura de formare a organelor reprezentative, realizata prin intermediul votului, poarta denumirea de alegeri.
Dreptul de a lua parte la exprimarea voin?ei na?ionale ?i de a se exprima se nume?te drept de vot. ?n cazul ?n care vorbim despre o democra?ie directa, ceta?enii ?nzestra?i cu dreptul de vot se pronun?a nemijlocit ?i direct asupra tuturor actelor de suveranitate. ?n sistemul democra?iei reprezentative, ceta?enii de?inatori ai acestui drept aleg reprezentan?i care exercita ?n numele poporului suveranitatea.
Astfel, subliniem, ca ?n regimurile reprezentative moderne prin sistemul de alegeri se formeaza diverse organe ale puterii de stat: parlamentul, autorita?ile administra?iei publice locale, se aleg ?efii de stat, judecatorii, etc.
Alegerile ?n acest sens reprezinta procedura de formare a unui organ de stat sau ?nvestirea unei persoane cu atribu?ii publice realizate prin intermediul votului acordat de persoane autorizate ?n condi?iile ?n care pentru ob?inerea mandatului respectiv sunt propuse doua sau mai multe candidaturi.
Altfel zis, alegerile legitimeaza puterea
. Prin alegeri, poporul ??i selecteaza reprezentan?ii sai, iar prin mandatul ?ncredin?at, le transmite ?muterniciri de realizare a suveranita?ii, exercit?nd func?ii cu atribu?ii publice concrete. ?n conformitate cu Codul Electoral al Republicii Moldova, termenul de alegeri se refera la periodicitatea alegerilor ?n Parlamentul RM, ?n autorita?ile administra?iei publice locale (APL), precum ?i la referendumuri.
Alegerile libere, corecte, oneste ?i nefalsificate, organizate la anumite intervaluri de timp prestabilite, devin un atribut obligatoriu al statalita?ii contemporane, ceea ce contribuie obiectiv la sporirea rolului ?i importan?ei dreptului electoral care constituie fundamental normative al procesului de constituire ?i func?ionare a tuturor institu?iilor democra?iei reprezentative.
Participarea la alegeri este benevola. Nimeni nu este ?n drept sa exercite presiuni asupra alegatorului cu scopul de a-l sili sa partcipe sau sa nu participle la alegeri. Precum s-a men?ionat, ceta?enii RM participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat (art.2 din Codul Electoral).
Deci, am re?inut, ca alegerile legitimeaza puterea. Exista ?i alte trasaturi specifice alegerilor ca fiind un proces electoral ?i mecanism de exercitare a suveranita?ii na?ionale:
Alegerile constituie barometrul vie?ii politice. Rezultatele acestora reflecta masura de influen?a a unor for?e politice li aspira?iile corpului electoral.
Alegerile sunt un instrument de selectare a guvernan?ilor. Anume prin acest proce electoral se creeaza posibilitatea de a transmite dreptul la guvernare persoanelor capabile ?i demne sa guverneze.
Apreciind alegerile ca mijloc de manifestare a starii maselor, nu putem ignora faptul ca, ?n sine, aceste sentimente sunt supuse controlului guvernamental sub forma de manipulare. Din acest motiv, alegerile sunt ?i un mijloc de supraveghere a puterii ?i a persoanelor cu func?ii de stat.
Pentru buna organizare ?i desfa?urare a alegerilor se constituie Comisia Electorala Centrala, consiliile electorale de circumscrip?ie ?i birourile electorale ale sec?iilor de votare.
Componen?a CEC se confirma prin hotar?rea Parlamentului. Un membru e desemnat de catre Pre?edintele RM, ceilal?i opt fiind desemna?i de Parlament cu respectarea reprezentarii propor?ionale a majorita?ii parlamentare ?i a opozi?iei, se spune ?n articolul 16 din Codul Electoral.
?n cadrul proceselor electorale, CEC are mai multe atribu?ii, printre care:
–Coordonarea activita?ii tuturor organelor electorale ?n vederea pregatirii ?i desfa?urarii alegerilor
–Supravegherea executarii prevederilor Codului Electoral ?i a altor legi care con?in dispozi?ii referitoare la desfa?urarea alegerilor
–Constituirea circumscrup?iilor electorale ?i consiliilor electorale de circumscrip?ie ?i supravegherea ctivita?ii lor
–?nregistrarea candida?ilor ?i persoanelor de ?ncredere ale acestora ?n cazul alegerilor parlamentare ?i preziden?iale
–Distribuirea mijloacelor financiare prevazute pentru desfa?urarea alegerilor
–Stabilirea modelului buletinului de vot, a listelor electorale, a proceselor-verbale ale ?edin?elor consiliilor ?i birourilor electorale
–Efectuarea bilan?ului alegerilor ?n ?ntreaga ?ara ?i, dupa caz prezentarea raportului cu privire la rezultatele alegerilor Cur?ii Constitu?ionale
Etc.
Toate atribu?iile sunt enumerate ?i descrise ?n art.22 din Codul Electoral.
CEC ?n acest sens eprezinta organ de stat independent, ?nfiin?at pentru realizarea politicii electorale.
Organizarea ?i desfa?urarea alegerilor sunt determinate de urmatoarele principii:
1)
Obligativitatea alegerilor, ce presupune ca alegerile ?n RM sunt unica modalitate obligatorie ?i legala de formare a organelor reprezentative centrale ?i de autoadministrare locala. Oricare alta modalitate de aintra ?n posesia acestor atribu?ii vine ?n contradic?ie cu Constitu?ia ?i alte acte normative din RM ?i sunt calificate drept o violare a ordinii constitu?ionale.
2)
Nefalsificarea alegerilor.
3)
Periodicitatea alegerilor. Perioada se determina de durata mandatului de realizare a atribu?iilor. Este o garan?ie care ?mpiedica prelungirea nelegitima a termenului de exercitare a atribu?iilor publice.
4)
Libertatea alegerilor cere ca ?n procesul electoral sa se excluda orice forma de constr?ngere ?n raport cu participarea ceta?enilor la alegeri.
5)
Alternativitatea ?i competitivitatea
6)
Independen?a organelor electorale.
Deci, procesul electoral nu este altceva, dec?t o parte a unui acord dintre ceta?eni ?i guvernarea care ?i reprezinta.
Alegerile, la r?ndul sau, reprezinta mai mult dec?t o activitate tehnica, fiind indicator al modului cum guvernarea ??i trateaza ?i ??i respecta alegatorii ?i fiind un mecanism de exercitare a suveranita?ii na?ionale de catre corpul electoral al statului. Alegerile au fost ?i vor ram?ne una dintre p?rghiile principale ale schimbarilor politice, economice ?i sociale, care ulterior pot transforma societatea, contribuind la modernizarea ?i condolidarea tranformarilor democratice.
DREPTURILE ELECTORALE
Pactul Interna?ional cu privire la drepturile civile ?i politice din 1966, la care se face referin?a ?n art.4 din Constitu?ie, prevede ca orice ceta?ean are dreptul ?i trebuie sa aiba posibilitatea, fara nici o discriminare ?i fara restric?ii rezonabile, de a alege ?i de a fi ales, ?n cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal ?i egal ?i cu scrutin secret, asigur?nd exprimarea libera a voin?ei alegatorului.
Drepturile electorale sunt str?ns legate de ceta?enia persoanelor. Ele formeaza o categorie distincta ?n cadrul drepturilor ?i liberta?ilor ceta?enilor Republicii Moldova.
Drepturile electorale sunt drepturi exclusiv politice, care apar?in doar ceta?enilor, spre deosebire de liberta?ile social-politice (libertatea con?tiin?ei, libertatea de exprimare, etc.) care apar?in ?i strainilor.
Fac?nd o clasificare a drepturilor electorale,putem delimita:
–Drepturile electorale fundamentale – prevazute ?n Constitu?ie (dreptul de a alege, de a fi ales, de revocare).
–Drepturile electorale ordinare: de a contesta rezultatele, de a fi membru a comisiei electorale etc.
Putem face distinc?ie ?ntre dreptul de vot, dreptul de a fi ales ?i revocare.
Astfel constatam ca prevederile constitu?ionale sunt ?n concordan?a cu standardele interna?ionale general recunoscute ?i obligatorii pentru state ?n materia alegerilor.
DREPTUL DE A ALEGE (DE VOT)
Dreptul de vot poate fi definit ca dreptul recunoscut, ?n condi?iile legii, ceta?enilor unui stat de a-?i exprima ?n mod liber, direct sau indirect op?iunea electorala pentru un anumit partid politic sau candidat propus de o grupare politica sau un candidat independent. Acest drept se exprima ?n mod obi?nuit prin completarea unui buletin de vot ?i depunerea acestuia ?n urna.
Prin urmare, prin exercitarea dreptului de vot, ceta?enii contribuie la constituirea structurii de guvernare la nivel central ?i local ?ntr-un anumit stat. Fiecare stat de?ine dreptul suveran de a stabili func?iile publice eligibile ?i condi?iile ?n care ceta?enii sai ??i exercita dreptul de a alege persoanele care candideaza pentru aceste func?ii.
Dreptul de vot se exercita ?n modalita?i diverse, practic, fiecare stat stabilind ?n mod distinct, printr-o lege, procedurile electorale. Esen?ial este ca votul sa fie exprimat liber, fara nici o constr?ngere sau presiune, deci sa fie manifestarea neviciata a voin?ei personale ?i a con?tiin?ei politice ?i civice a alegatorului.
